Vedetele stim ce sunt: sunt acele persoane care caută să iasă în evidenta cu orice pret, punând sub lupă şi reflector – calităţile proprii. Fără modestie. Cu multă mediatizare, dacă se poate – pentru că aşa se măsoară, apoi, notorietatea.

Sinea unora, care se umflă, mult dincolo de propria piele.

Dar câţi dintre noi admitem că “vedetismul” ar fi o boală? Şi câţi ne-am pierde timpul studiind modalităţile în care această boală se insinuează în pacient, deformându-i caracterul până la sluţire?

Pentru că vedeta, eroul, modelul sau performerul – cum vreţi să-l numiţi -, este totuşi, la început, acel personaj care se ridică de-asupra grupului din care face parte.

El are anumite calităţi care-l diferenţiază, pe care ceilalţi le recunosc ca atare, le admiră şi – pe-alocuri -, le şi urmează, imitându-l şi aplaudându-l. În acelaşi timp.

Numai că apaluzele şi ovaţiile par să facă rău sărmanei vedete. Ca-n proverbul, (chinezesc pare-mi-se?): “Dacă vrei să opreşti un om din ascensiunea sa, laudă-l!”, modelul se va lăsa strivit sub aplauzele pe care le culege avid, dar de care ajunge să depindă în cele din urmă. Ca de-un drog.

Iar când lumina reflectoarelor se va îndrepta spre altă parte, ce vaiet şi ce zbucium în sufletul abandonat de fani al respectivului!

Scriu aceste rânduri după umilinţa îndurată astăzi, în meciul cu Ungaria.

Meciul de fotbal, în care am fost conduşi până în minutul 93 de o echipă mediocră, şi numai printr-o minune, printr-un efort al celor tineri şi dornici de afirmare – Maxim si Chipciu – am reuşit să egalăm!

Un hei-rup pentru un 2-2, după meciul în care vedeta îmbătrânită Mutu, prin simpla ei prezenţă, a făcut să jucăm mult mai lent. În care fosta vedetă Goian, ieşită din formă, a făcut două greşeli cât două goluri. În care monumentalul Bogdan Stancu a scris faza cea mai tristă a vieţii lui, ratând nonşalant cu poarta goală …

În care, dintre toţi, a căutat să ne demonstreze că există boala vedetismului – antrenorul lor, Piţurcă … care ne-a stârnit în scrierea acestui articol, pentru că pare să nu înţeleagă adevărul simplu al fotbaliştilor (şi sportivilor în general), că statutul de vedetă nu intră în discuţie decât după câştigarea unui trofeu important! Şi atunci, pentru a-i obliga la mai mult!